Feeds:
Articole
Comentarii

Rezonanţa, iubirea şi armonia din noi şi din mediul nostru sunt în dezechilibru – nu din pură întâmplare, ci din cauza acţiunilor omului. Putem să folosim toate abilităţile, toată iubirea şi rezistenţa noastră pentru a face din nou vizibile şi pentru a simţi din nou rezonanţa şi armonia. Nu este suficientă reimpunerea cu forţa a valorilor tradiţionale, ci se pare că trebuiesc găsite noi forme de convieţuire.

Albert Einstein, unul dintre cele mai mari genii ale timpului său, nu s-a interesat numai de cele mai mici nuclee atomice, ci şi de contexte mai mari. Când a fost întrebat de reporter ce este după părerea lui esenţa umanităţii, s-a gândit o clipă şi apoi a spus:

Fiecare decide pentru sine dacă universul este prietenos sau neprietenos. Atunci când decidem că este neprietenos ne folosim puterile, cunoştiinţele şi controlul ca să dezvoltăm instrumente, tehnologii şi tipare de gândire cu ajutorul cărora să putem lupta cu ceea ce este neprietenos. Dacă decidem că universul nu este nici prietenos, nici neprietenos ne simţim uşor o victimă şi suntem lipsiţi de putere. Dacă decidem că universil este prietenos, ne folosim cunoaşterea, abilităţile şi puterea pentru a dezvolta tehnologii şi gânduri care fac universul să fie şi mai bun în minunata sa originalitate, dragoste, frumuseţe şi bucurie.

Ne decidem că universul este prietenos sau neprietenos? Ne decidem pentru o gândire pozitivă sau negativă? Ne decidem că suntem sănătoşi sau bolnavi? Decidem că toate emoţiile au dreptul de a exista sau ne limităm la câteva? Luăm aceste decizii singuri sau le lăsăm altora? Devenim noi înşine dirijorul orchestrei noastre interioare şi exterioare?

Pentru imaginea noastră despre om am dezvoltat următoarele criterii:

Fiecare are deja în el tot ceea ce are nevoie.

Fiecare face cel mai bun lucru pe care îl poate face într-un moment dat.

Fiecare comportament are pentru persoana în cauză o intenţie pozitivă.

Renunţăm la un comportament sau un sentiment resimţit ca fiind negativ abia atunci când avem ceva mai bun, mai intens.

Avem un anumit potenţial energetic (atenţie) la dispoziţie şi decidem continuu cum vrem să folosim această energie.

Un maestru Zen este întrebat de elevul său: „Maestre, aş dori să ating această armonie şi aură pe care le percep la dvs.  Spuneţi-mi deci ce este cel mai important lucru în Zen-Budism?” Mestru răspunde: „Atenţia”. Elevul întreabă mai departe: „Asta mi se pare prea greu – ce este al doilea ca importanţă?” Maestrul Zen răspunde: „Atenţia”.

Lucrul asupra căruia ne concentrăm, lucrul la care ne angajăm pare a fi important. Nu putem avea tot. Cum ştim însă pentru ce să ne decidem? Sunt lucruri materiale cele către care tindem sau sunt calităţi ca iubirea şi fericirea pe care nu le putem cumpăra de nicăieri? Valorile şi sentimentele noastre interioare le putem găsi numai într-un proces ce cuprinde unitatea unei persoane cu mediul ei înconjurător şi care ţine socoteală elementelor individuale – care se află toate în legătură influenţându-se reciproc.

Gundl Kutschera, Dansul dintre conştient şi inconştient

Reclame